Ca iniţiator al Comisiei de Bioetică a Bisericii Ortodoxe Române, Î.P.S. Bartolomeu Anania declara că “ingineria genetică nu poate da un suflet clonei umane”: “Biserica nu poate decât să ia poziţie împotriva acestor experimente şi să condamne joaca aceasta nebună a unor oameni de ştiinţă. Dacă se vor naşte vreodată astfel de fiinţe, mai spune Î.P.S. Bartolomeu, acestea nu vor fi primite în biserică, pentru că nu vor fi altceva decât nişte monştri de laborator. Lipsite de harul divin, ele nu vor avea putea avea parte nici de slujbe religioase, precum slujba de botez sau cea de înmormântare.” Temeiul biblic al acestei poziţii, a precizat înaltul prelat pentru buletinul „Viaţa Cultelor”, se găseşte în Profetul Isaia, 2, 22: „Lăsaţi-vă, deci, de un astfel de om, care nu-i altceva decât o suflare în nări. Ce preţ poate fi în el?” (potrivit ediţiei sinodale 2002 a Sfintei Scripturi, diortosită de Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, vezi buletinul „Viaţa Cultelor” nr. 465-466 din 8 iulie 2002 şi nr. 484 din 30 noiembrie 2002).
În comentariul de subsol, Î.P.S. Bartolomeu mai precizează: „Acest verset, 22, nu se află în manuscrisul şi versiunile Septuagintei, cu excepţia versiunii antiohiene a lui Lucianus (ed. Rahlfs îl indică în notă infrapaginală); din acea versiune îl vor fi cunoscut Teodoret de Cir şi Sf. Ioan Hrisostom, care îl comentează: E necesar să te lepezi nu numai de idoli, ci şi de firea umană ce se sprijină pe ei, aceasta nefiind mai mult decât o suflare care, de îndată ce se întrerupe, îl termină pe omul care o poartă. Un astfel de om nu e altceva decât nimic. Dar ţinta profetică a acestui verset singular şi straniu (nici în Ebr. nu are vreo legătură cu contextul) ar putea fi, în zilele noastre, ‘omul’ ca rezultat al clonării: suflare fără suflet, deci, nimic!”
Materialul de mai jos aparține unui celebru cuplu de teoriști americani ai conspirației: Aaron Dykes și Alex Jones. Cu tot tonul alarmist, specific, faptele sunt fapte.
Genocidul genetic: cea mai mare amenințare la adresa umanității
Cutia Pandorei a fost deschisă. Un periculos experiment genetic a fost adus la lumină. Hibrizii animal-om, himerele și alte clone transgenice rezultate din acesta amenință acum să pericliteze și să afecteze irevocabil viața, așa cum o cunoșteam.
Cei care controlează știința și cercetarea au tatonat de mult codul genetic, ignorând pericolele evidente ridicate de experimentarea interspecii și modificând flagrant delicatul echilibru al biodiversității.
Dezvăluiri recente arată că un program secret de laborator, care a dezvoltat hibrizi om-animal, se derulează de câțiva ani în Marea Britanie. Dezvăluirea nu face decât să ne întărească temerile că modificarea genetică în laborator scapă de sub control: industria biotehnologică a eliberat aceste odrasle de Frankenstein în lume, monopolizând unele dintre cele mai importante și periculoase evoluții în domenii precum agricultură, farmacie sau medicină. Soluțiile propuse de modificarea genetică la provocările vieții promit profituri rapide.
Clonele transgenice, create prin înlocuirea unor secvențe ADN de la alte specii (xenotransplantare) devin rapid noul „animal de casă” al științei corporatiste, care se oferă să îndeplinească promisiunile de înlocuire a organelor la oameni, de aplicații industriale și farmaceutice ale proteinelor artificiale și totodată speranțele de succes în domeniul fertilizării artificiale și clonării umane, într-o perioadă tot mai marcată de sterilitate și tulburări de fertilitate.
Chiar dacă aceste creații ale omului sunt grav afectate de sterilitate și cancere, chiar dacă multe clone, precum faimoasa oaie Dolly, au avut vieți scurte și o sănătate precară, chiar dacă pentru fiecare clonă au fost irosiți sute de embrioni în încercări nereușite, aceste entități sunt investite cu încredere pentru mai binele omenirii.
În particular, mixajul între genomul uman și cel al unor animale „utile” trece pragul extrem de riscant care a separat până acum bolile specifice animalelor de cele care afectează omul sau plantele. Contaminarea prin amestecarea speciilor neînrudite precum mamifere și meduze dă naștere oportunităților pentru consecințe neprevăzute și mutații incontrolabile. Multe gene pe care savanții le-au considerat până acum echivalente s-a dovedit că se comportă diferit când sunt transplantate pe secvențe ADN străine. În plus, lipsa recunoașterii sau compensării pentru genele pleiotropice (o singură genă duce la mai multe trăsături) face unele dintre consecințe imprevizibile, dar evident periculoase.
Experimentele grotești, portretizate iconic acum mai mult de un secol de H.G. Wells în nuvela Insula Dr. Moreau sunt azi realitate: urechi umane crescute pe spate de șoarece, recoltarea unor organe „marcate” cu cod genetic uman de la vaci, porci și alte specii-gazdă, sintetizarea de proteine „strategice” în producția de lapte și alte aplicații care ar putea părea SF pavează drumul către biotehnologia viitorului. Creaturi precum capra-păianjen sunt crescute în contradicție cu legile naturii, toate în numele obiectivului producției unor proteine rezistente mecanic pentru producția de fibre destinate unor obiecte precum vestele antiglonț, vândute industriei militare.
Organismele modificate genetic au devenit absolut invazive iar doctorii Frankenstein care le-au creat, le-au eliberat intenționat pentru a distruge speciile competitive naturale. Contaminarea recoltelor de plante non-OMG, combinată cu efectul genocidar al semințelor Terminator, este devastatoare pentru fermierii obișnuiți. Consumul de OMG a dus, în cadrul studiilor pe șoareci la sterilitate (uneori la a doua sau a treia generație), cancer și alte probleme.
Globaliștii s-au declarat pe ei înșiși Dumnezeu și caută să limiteze expresia complexă a vieții naturale prin copii „ieftine” care amenință să dizloce flora, fauna și alte forme de viață de pe planetă. Nu de mult, cei mai prestigioși oameni de știință au anunțat că 96% din ADN este „gunoi genetic”, de care se pot dispensa întrucât nu are valoare. Acum , cu o aroganță încă și mai crescută, vor face și mai mari greșeli în pretenția lor de a urma calea „transumanismului”, prin care omul accede la o viață mai bună folosind „extensii”. Umanitatea trebuie să se ridică și să spună „nu” înainte să fie prea târziu.
