Se poate breveta o invenţie care implică distrugerea embrionilor umani? Curtea de Justiţie a UE s-a pronunţat asupra acestei chestiuni, răspunzând în mod negativ. Mai mult, Curtea a decis că embrionul uman este uman încă de la fecundarea ovulului, punând capăt unei alte dispute.
Curtea de justiţie a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunţat astfel, la finalul anului trecut, în cazul Oliver Brüstle vs. Greenpace. Brüstle, profesor de neurobiologie reconstructivă la Universitatea din Bonn și unul dintre cei mai proeminenţi cercetători pe celulele embrionare stem din Germania, pare să fi aflat o metodă pentru folosirea celulelor sușă embrionare umane pentru a trata boli neurologice. Metoda lui presupune îndepărtatea unor celule stem dintr-un embrion uman în stadiul de blastocist (cca. 5 zile de la fertilizare). Celulele ar fi utilizate pentru dezvoltarea de tratamente pentru bolile neurologice, printre care și boala Parkinson, conform informațiilor pe care Brüstle le-a furnizat Curții.
În 1997, Brüstle a depus brevetul la oficiul abilitat din München, însă secţia germană a Greenpeace a făcut recurs, obiectând împotriva utilizării embrionilor umani. Răspunzând cererii Greenpeace, Tribunalul Federal de Brevete din Germania a revocat brevetul lui Brüstle.
Înalta Curte Federală de Justiţie din Germania (Bundesgerichtshof), la care Brüstle a făcut apel împotriva hotărârii Tribunalului de Brevete, a decis în 2009 să suspende procedurile legale şi a cerut Curţii de Justiţie a UE să se pronunțe și în special să clarifice conceptul de embrion uman care este menționat, dar nu și definit, în art. 6(2)(c) din Directiva 98/44/EC privind protecția legală a invențiilor biotehnologice. Mai exact, CJUE a fost solicitată să răspundă la întrebarea dacă excluderea de la patentabilitate a embrionului uman, exprimată în Directiva amintită, acoperă toate stadiile vieții începând de la fertilizare, sau dacă trebuie îndeplinite alte condiții (precum atingerea unui anumit stadiu de dezvoltare).
Curtea a dat o interpretare clară și neechivocă, arătând că Directiva acoperă TOATE stadiile vieții. Noţiunea de embrion uman, apreciază Curtea, „trebuie înţeleasă în sens amplu: încă din faza fecundării sale, orice ovul uman trebuie considerat drept embrion uman, din moment ce fecundarea este de aşa natură încât iniţiază procesul de dezvoltare a fiinţei umane”. Judecătorii au mai susţinut şi că „această calitate, de embrion uman, trebuie să fie recunoscută şi în cazul ovulului uman nefecundat în care a fost implantat nucleul unei celule umane mature, precum şi în cazul ovulului nefecundat indus să se divizeze şi să se dezvolte prin partenogeneză”. Aşadar, reiese din această concluzie, este ilegal să se breveteze proceduri care „pot duce la distrugerea embrionului uman, astfel definit” sau care utilizează embrioni umani drept material de pornire.
Curtea adaugă ca se încurajează obținerea de produse derivate din elemente izolate din corpul uman, identice cu cele naturale, asemenea produse fiind permise la brevetare.
În urmă cu câteva luni, consultat conform procedurilor, Avocatul General al Curții, Yves Bot, aprecia la rândul său similar, astfel: „Celulele care au capacitatea de a se dezvolta într-o fiinţă umană (celule totipotente) trebuie considerate din punct de vedere juridic drept fiinţe umane şi sunt astfel excluse de la o posibilă brevetare”.
Hotărârea magistraților (disponibilă integral aici sau la finalul articolului) este alcătuită din 3 părți: definirea termenului „embrion uman”, clarificarea problemei dacă cercetarea științifică este supusă acelorași legi ca și aplicațiile industriale sau comerciale și încadrarea invenției care implică producția de celule neurale în această definiție.
Așadar, pentru prima dată, Curtea clarifică, într-o decizie obligatorie pentru toate cele 27 de state din jurisdicția sa, că viața umană începe la concepție și că necesită protecție legală. Aceasta pune capăt tuturor încercărilor de a nega blastocistului, embrionului sau fetusului caracterul uman.
Sentința privește direct doar patentabilitatea, însă poate avea implicații profunde asupra unor probleme bioetice acute, precum avortul, fertilizarea in vitro, cercetarea pe celule stem, donarea de ovule etc.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (sau Curtea Europeană de Justiție) cu sediul la Luxemburg are rolul de a răspunde instanțelor din statele membre atunci când acestea, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, solicită Curții clarificări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Decizia CJUE devine obligatorie pentru toate celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară. Însă Curtea nu soluționează litigiul național, rămânând de competența instanței naționale să soluționeze cauza conform deciziei Curții.
Dispută: celule stem adulte vs. celule stem embrionare
Controversa privind necesitatea testelor care presupun recoltarea de celule embrionare umane (și deci care distrug embrionul) sau, dimpotrivă, inutilitatea lor, nu este nouă și am scris despre ea și aici. Până la această oră, au existat doar două teste clinice care să implice embrioni umani. Prin contrast, numeroase terapii de succes folosesc celule stem adulte, recoltate chiar de la pacient prin procedee care nu ridică niciun fel de probleme etice.
Reacții la decizia Curții Europene de Justiție
European Dignity Watch, un ONG cu sediul în Bruxelles, a primit cu bucurie decizia, pe care o vede ca pe o piatră de hotar și un mare pas înainte pentru asigurarea protecției demnității persoanei umane în Uniune Europeană.
Dr. Peter Liese, membru al Parlamentului European și coordonator al grupului Popular pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranța Alimentară al Parlamentului European a salutat hotărârea și și-a exprimat speranța că cercetarea europeană va adopta alternative mai acceptabile etic, precum cercetarea fructuoasă până acum, pe celule stem adulte.
Din partea Bisericii Romano-Catolice, Conferința Episcopilor din Germania a numit hotărârea CJUE „o victorie pentru demnitatea umană” care întărește viziunea BR-C privind începutul vieții chiar odată cu momentul concepției.
Însă unii cercetători se tem că decizia ar putea afecta întregul sector de cercetare, care ar urma să se mute în alte părți ale lumii unde legislația este mai laxă. Deși Curtea nu a interzis expres cercetarea pe embrion în sine, totuși patentele sunt esențiale pentru companiile de farmaceutice și biotehnologii, pentru că, fără ele, transformarea activităților de cercetare în profit (nimeni nu face cercetare atât de costisitoare doar de dragul științei în sine) este practic imposibilă.
Inventatorul, dr. Oliver Brustle, și-a arătat dezmăgirea apreciind că decizia va avea „un impact fără precedent asupra cercetării biomedicale din domeniul celulelor stem”. Cercetările europene asupra celulelor stem vor rămâne în urmă față de cercetările în domeniu din SUA și din țările Asiei de sud-vest, spune el.
Comentând la rândul său, prof. Austin Smith de la Universitatea Cambridge a declarat că „această decizie nefericită pune savanții într-o postură ridicolă”, în timp ce prof. Pete Coffey de la Institutul de Oftalmologie din Londra o califică drept „devastatoare”. Mai multe detalii oferă BBC.
Avocații firmelor de profil au sugerat deja că există o cale de a ocoli hotărârea, prin patentarea procesului terapeutic în sine.
Lege similară, adoptată în SUA
Cu puțin timp înainte, un amendament similar devenise lege în SUA. „Weldon Patent Ban” a fost promulgat de președintele Obama ca amendament la legea invențiilor, „America Invents Act”. Legea modificată prevede acum că „Niciun patent nu poate fi acordat pentru o procedură care vizează direct sau indirect un organism uman.”
Autorul amendamentului este congressman-ul republican Dave Weldon (Florida), susținut de majoritatea Republicană din Camera Reprezentanților.
„Oamenii nu trebuie să fie de vânzare, indiferent de stadiul de dezvoltare,” a declarat președintele Americans United for Life, dr. Charmaine Yoest. „Permanentizarea acestei importante politici pro-life care asigură că organismele umane nu pot fi niciodată patentate este o victorie notabilă pentru americanii care cred că ființele umane – indiferent de stadiul lor de dezvoltare – nu pot fi considerate o proprietate licențiabilă pentru câștig financiar.”
„Cercetătorii și companiile de biotehnologii doresc nu doar să creeze și să distrugă ființe umane pentru scopuri de cercetare, dar chiar și să îi patenteze pe acești semeni umani, ai noștri pentru a îi putea tranzacționa ca pe mărfuri,” este declarația lui Richard Doerflinger, director pentru activități prolife al Conferinței Episcopilor Catolici din SUA. „Prin interzicerea patentării organismelor umane, Congresul a prevenit abuzuri grosolane și a eliminat unele din motivele de profit din goana după clonarea umană.”
Mai multe amănunte în următoarele documente (format pdf)…
Decizia Curții Europene de Justiție (lb. engleză)
Opinia Avocatului General al Curții Europene de Justiție (lb. franceză)
Comunicatul de presă oficial (lb. română)
Comentariu juridic – European Center for Law and Justice (lb. engleză)
…și în articolul Medical News Today accesibil aici.
p style=”text-align: justify;”
