Peste 90% dintre copiii cu Trisomie 21 (sindrom Down) sunt avortați. Ce va urma?
Diagnosticul prenatal nu a promovat acceptarea din partea societății. ”Nu ați știut asta dinainte?” aud mereu părinții afectați. Doar 10% dintre copiii cu sindromul Down mai ajung astăzi să se nască, majoritatea dintre aceștia din cauză că nu s-a identificat la timp trisomia.
Copiii cu sindromul Down se pare că nu se potrivesc cu lumea noastră modernă. Multe familii suferă de o mare presiune socială sau financiară, astfel încât un DA față de copilul lor nenăscut pare să fie imposibil.
Fiecare copil, și copiii noștri cu sindromul Down au un DREPT LA VIAȚĂ; este datoria, chiar responsabilitatea noastră să le asigurăm acest drept fundamental. Suntem provocați să apărăm dreptul la viață.
Mama unui copil afectat a spus: „Noi ne-am decis pentru acest copil, deoarece a fost un copil dorit și ne-am gândit că doar nu putem pur și simplu să-l trimitem înapoi precum o comandă de la magazin și să primim altul în loc.”
Viața omenească merită ocrotirea noastră de la bun început până la moartea naturală. Societățile occidentale sunt impregnate de valorile creștine. Dintre acestea face parte demnitatea inalterabilă a vieții omenești. Predecesorii noștri au întemeiat patria noastră frumoasă din încredere în Dumnezeu, în „numele lui Dumnezeu cel Atotputernic”!
Contribuțiile caselor noastre de asigurări se măresc din an în an și lovesc tot mai mult familiile noastre cu mulți copii. Unde se mai pot economisi cheltuieli în aparatul nostru sanitar de stat? Nu cumva la cei mai săraci și slabi ai noștri, la copiii noștri cu sindromul Down? Să ne angajăm curajos, în cazul în care la următoarea revizie a asigurărilor de sănătate nu se mai admit costurile medicale ale copiilor cu sindrom Down. În calitate de țară creștină să nu permitem niciodată acest lucru!
Viitoarelor mame li se oferă teste de sânge în vederea stabilirii unui diagnostic prenatal!
Cataloagele de servicii oferite de către casele de sănătate din Europa prevăd de acum tot mai mult teste de sânge pentru diagnosticul prenatal – pentru a putea reacționa din timp! Mamele în devenire se află în fața alegerii de a se supune diagnosticului prenatal pentru a recunoaște defectele genetice în stare incipientă sau să renunțe la test. De când genetica este în stare să dea un diagnostic al bolilor înainte de naștere, viitorii părinți se află în fața unor conflicte uriașe, care nu existau cu un timp în urmă. Noul test de sarcină a condus în ultimii ani la o creștere extremă a întreruperilor de sarcină.
Cifrele arată o imagine sumbră:
Odată descoperiți cu trisomie 21, de acum 90% dintre toți feții sunt avortați! Lumea nu devine mai bună prin faptul că este locuită de oameni aparent ”perfecți”, ci atunci când cresc solidaritatea umană, acceptarea și respectul reciproc.
Hotărârea Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a decis acordarea unei despăgubiri pentru cazul în care nu se face avort. Curtea a formulat mai multe sentințe prin care a acordat femeilor gravide o despăgubire, din cauză că li s-a refuzat avortul (printre altele cauza Alicja Tysiac din Polonia)!
Unii oameni cu sindrom Down aproape că nu sunt restricționați în viața lor și pot chiar să absolve o facultate, în schimb alții sunt dependenți de ajutor străin și trebuie chiar să trăiască într-un cămin.
Apel urgent la rugăciune: Societatea noastră refuză tot mai mult copiilor noștri cu sindrom Down dreptul la viață. Dar Dumnezeu i-a creat și pe ei, are un plan și cu ei. Deseori ei aduc o îmbogățire comunității noastre umane, reprezintă un dar și deseori pot, în ciuda handicapului lor, să realizeze ceva măreț în viața lor.
Îi rog pe prietenii noștrii ai vieții nenăscute, bisericile noastre, comunitățile noastre creștine să se roage, pentru ca copiii noștri cu sindromul Down să fie în continuare recunoscuți și ocrotiți în țara noastră.
Fundația ”Ja zum Leben” – Mame în nevoi, Uznach Pius Stössel, președinte
Sindromul Down în Islanda: 100% din copii, avortați!
Între timp, în Islanda toți copii diagnosticați cu sindromul Down sunt omorâți înainte de naștere. Aceasta se arată într-un raport actual al CBS, la care au fost invitați o consilieră pro-avort, un om de știință și mame de copii cu sindromul Down. Și o islandeză cu sindromul Down a fost invitată la cuvânt. Femeia povestește: „Nu ai un sentiment bun. Vreau ca oamenii să vadă că eu sunt ca toți ceilalți.” În 2009 încă s-au născut 3 copii cu sindromul Down în Islanda, dar între timp rata avortului a urcat la 100%.
Penny Nance, președinte al ”Concerned Women for America”, critică practica islandeză desemnând-o în mod clar ca fiind eugenie. „Totul este o barbarie de cel mai rău soi. Ce va urma? Ca o anumită țară să omoare pe toți bebelușii feminini în pântece? Oh, stați, că China deja face asta. Nu mai există graniță când te urci pe trenul devalorizării vieții umane.”
Și actrița Patricia Heaton își arată indignarea față de practica islandeză. Pe Twitter scrie: „Islanda nu șterge sindromul Down. Ea doar omoară pe fiecare ce îl poartă. Este o mare diferență.”
Asociaţia Darul Vietii a fost constituită oficial în 11 februarie (ziua Sfintei Fecioare de la Lourdes!) 2003 cu menirea de a contracara înfricoşătorul fenomen al avorturilor în România. Fondatori au fost patru laici şi trei preoţi (unul ortodox şi doi greco-catolici). Filială a Human Life International.
