În cartea sa, The Sociological Tradition, Robert Nisbet face referire la Revoluția industrială și la cea franceză ca la cele două mari idei fundamentale ale Occidentului [1]. Niciodată alte două evenimente nu au schimbat atât de dramatic cursul civilizației, iar suprapunerea lor a dus la acutizarea efectelor.
Dacă cele două Revoluții sunt cele două mari idei ale lumii Occidentale, cea de-a treia este cu siguranță controlul nașterilor. Nicio altă inovație nu a schimbat atât de profund premisele civilizației noastre ca această modalitate de control al nașterilor.
În vreme ce liberalii cred că unitatea centrală a vieții este individul, conservatorii cred că aceasta este familia [2]. Nu suntem o civilizație formată din indivizi, suntem o civilizație a familiilor, iar aceasta este cărămida fundației pe care se clădește societatea noastră [3].
Unitatea tradițională a familiei este susținută de următoarele premise biologice: bărbații au un rezervor nelimitat de spermă și din punct de vedere biologic nu se știe dacă sunt cu-adevărat tații copiilor lor. Copiii pot să semene foarte mult cu bărbatul perceput drept tată, dar se poate foarte bine ca acesta să fie altul. Prin urmare, bărbații caută să se reproducă pe scară largă [4]. Femeile, pe de altă parte, au un număr finit de ovule. Ceasul bate pentru femei, timpul se scurge și perioada de reproducere se încheie când ating menopauza. Din punct de vedere biologic, sexul duce la sarcină, care reprezintă un eveniment de lungă durată implicând costuri mari. Costul mare înseamnă că femeile trebuie să fie selective în privința bărbaților cu care vor concepe copilul, așa că femeile caută să se reproducă înțelept [5].
Bărbații sunt cumpărători pe piața cuplurilor, iar femeile vânzători; în același timp, bărbații oferă ce caută femeile [6]. În timp ce cererea pentru sex este proprie bărbaților pe scară largă, femeile au puterea de partea lor când vine vorba de negocierea schimbului dintre sexe, având în mod tradițional rolul de portari [7]. Din nou, din cauza costului mare al sexului pentru femei, acestea l-au vândut în mod obișnuit doar la un preț la fel de mare: căsătoria [8].
În mod tradițional, tipologia bărbatului cu care femeile își doreau să se căsătorească însuma toate standardele după care se măsura succesul: era educat, avea un fizic sportiv, era un bun ascultător, în stare să își mențină un loc de muncă, cu simțul umorului și alte calități pe care femeile le găseau interesante. Bărbații munceau din greu în viață pentru a avea aceste calități suficient de atrăgătoare pentru femeie. Din fericire, aceste calități erau îndeajuns pentru a se iniția căsătoria. În schimbul fidelității obținute prin căsătorie, femeia îi oferea bărbatului sex [9].
Femeile erau dependente în cel mai înalt grad de bărbați în ce privește siguranța, suportul financiar sau alte nevoi. Ele nu dețineau deloc sau aproape deloc controlul asupra propriei fertilități, fiind deseori însărcinate sau blocate în procesul de creștere a celor mici. Bărbații erau deci cei care câștigau banii familiei și furnizau bunurile necesare traiului. Deși această situație nu se aplica în toate cazurile, era totuși frecventă pentru marea majoritate [10].
Apoi totul s-a schimbat. În 1960, într-un moment de cumpănă a apărut pe piață contraceptivul oral cunoscut drept „pilulă” [11]. Până în 1964, 6,5 milioane de femei căsătorite au folosit pilula contraceptivă, iar până în 1972, Curtea Supremă a extins accesul la pilulă pentru femeile necăsătorite prin Cauza Eisenstadt v. Baird. În 1973, prin Cauza Roe v. Wade, s-a legalizat în totalitate avortul [12]. Faptul că pilula era ușor de administrat și ușor accesibilă, precum și legalizarea avortului au dus la răsturnarea premiselor civilizației descrise mai sus.
Astfel, costul ridicat al sexului asociat cu riscul sarcinii poate dintr-o dată să dispară, dacă femeile aleg să folosească controlul nașterilor sau să facă avort. Sarcina și creșterea copiilor au servit înainte vreme ca o barieră pentru intrarea femeilor în câmpul muncii și pentru înaintarea în carieră sau obținerea de grade profesionale, însă acum, datorită controlului nașterilor, femeile sunt libere să o facă. Femeile au început să aibă acces la educație, să lucreze în diverse domenii și au început să amâne nașterea copiilor într-un ritm de neconceput în trecut [13].
Beneficiile pe care femeile și societatea în ansamblul ei le-au avut de pe urma acestor progrese sunt considerabile. A fost ajutată economia, s-a creat un precedent pentru femei pentru a servi acum drept modele pozitive, s-a permis femeilor să aleagă să-și întemeieze o familie în momentul în care erau pregătite, iar în cadrul familiilor acum sunt două persoane care contribuie la câștigul financiar.
Totuși, în ciuda acestor aparente beneficii, controlul nașterilor și avortul au dus la o creștere dramatică a anumitor probleme și au avut consecințe serioase pe care nimeni nu le-a anticipat. De aceea controlului nașterilor i se mai spune și „paradoxul pilulei” [14].
Una dintre cele mai problematice consecințe neprevăzute ale pilulei este că a micșorat costul sexului pentru femei. Sarcina făcea sexul extrem de costisitor pentru femei, astfel că ele în mod tradițional vindeau sex bărbaților numai cu un cost mare, și anume căsătoria. Acum, fără riscul sarcinii pentru cele care doresc să folosească pilula sau să facă avort, sexul a devenit deodată ieftin.
În cartea sa, Cheap Sex: The Transformation of Men, Marriage, and Monogamy, Mark Regnerus arăta că sexul este ieftin când înseamnă
„o modalitate ușoară de acces la sex implicând o ușurință în percepția sa socială. Sexul este ieftin dacă femeile așteaptă foarte puțin în schimbul lui, iar bărbații nu trebuie să ofere prea mult timp, prea multă atenție, resurse, recunoaștere sau fidelitate pentru a-l obține [15].”
Pe scurt, Mark Regnerus definește sexul ieftin ca implicând resurse puține și costând puțin [16].
Sexul ieftin a fost inaugurat de șocul tehnologic al controlului sarcinii și al avortului. George Akerlof, Janet Yellen și Michael Katz au teoretizat cu multă precizie acest aspect, afirmând că șocul tehnologic a făcut să crească nașterile din afara mariajelor și a schimbat influența deținută de femei pe piața căsătoriilor, printre altele [17].
O femeie care ia pilula sau face un avort sau ambele are un cost mic sau niciun cost al sexului oferit, putând prin urmare să-l „vândă” bărbaților ieftin. O femeie care se abține de la folosirea contraceptivelor vinde sexul la un cost mult mai mare. Ce tip de femeie va prefera bărbatul? În mod evident, pe cele care vând ieftin. Expresia „nimeni nu o să cumpere vaca dacă dai laptele gratis” se aplică aici. Femeile care folosesc pilula practic oferă laptele gratis. Cum ar putea ca cineva care vinde vaca la preț întreg să concureze în această situație? Răspunsul este că nu va putea.
Dr. Akerlof et al. identifică această situație economică după cum urmează: „o inovație care salvează costuri penalizează aproape invariabil producătorii care, din indiferent ce motiv, nu doresc să o adopte” [18]. Dr. Akerlof și colegii lui au elaborat ceea ce se numește o enigmă economică cu care se confruntă femeile, astfel:
„Înaintea șocului tehnologic, abstinența era norma pentru toate femeile. După șocul tehnologic femeile care folosesc contraceptive sau care doresc să facă un avort sau ambele au parte de sex înainte de căsătorie. Totuși, femeile care nu doresc să avorteze vor întreține și ele relații sexuale, întrucât se vor teme pe drept cuvânt că dacă se înfrânează, partenerii lor vor căuta satisfacția în altă parte [19].”
Femeile care altă dată s-ar fi înfrânat de la sexul dinainte de căsătorie sunt excluse de pe piață de către competitoare, care oferă produsul mult mai ieftin. Și nu doar acest lucru, ci acum aceste femei sunt practic forțate să întrețină relații sexuale premaritale: „Contracepția și avortul folosite de alte femei pot avea ca rezultat o creștere nedorită a participării la actul sexual a celor care resping noua tehnologie” [20].
Acum, sexul premarital reprezintă norma și standardul cultural în privința relațiilor. Ca și înainte, sexul duce la sarcină și din cauză ca nu a mai intervenit costul ridicat al căsătoriei, a urmat o creștere a nașterilor în afara căsătoriei [21]. Acest nou standard a dus la creșterea numărului de mame singure, care a făcut să se diminueze stigmatul asupra lor [22].
Controlul nașterilor și avortul au făcut de asemenea ca întregul proces să fie o opțiune [23]. Această opțiune și disponibilitatea controlului nașterilor și avortului au devenit axiomatice, însă natura opțională a acestui schimb implicat de actul sexual a avut un impact mai puțin evident asupra alegerii bărbatului: „Revoluția sexuală, făcând din nașterea copilului o opțiune fizică a mamei, transformă căsătoria și creșterea copilului într-o opțiune socială a tatălui [24]”. Disponibilitatea de a opta a femeii i-a dat bărbatului posibilitatea să aleagă dacă să participe sau nu ca părinte la nașterea și creșterea copilului. Dacă bărbații aleg să nu participe la acest proces – acest comportament nefiind posibil înainte de instaurarea controlului nașterii și avortului – femeile devin mame singure.
Dr. Akerlof et al. plasează creșterea numărului de mame singure direct pe umerii șocului tehnologic al controlului nașterilor și avortului la cerere. În plus, ei dau vina pe acest șoc mai ales în privința creșterii numărului de nașteri în afara căsătoriei, atacând alte teorii care încearcă să explice creșterea numărului de mame singure, precum e cea a lui Charles Murray privind bunăstarea liberală sau cea a lui Julius Wilson privind lipsa locurilor de muncă [25].
Problemele asociate cu statutul de mamă singură, cu tații absenți, cu divorțurile și relația pe care o au acestea cu copiii și societatea în ansamblul ei sunt bine documentate. În studiile The Case for Carriage: Why Married People Are Happier, Healthier, and Better Off Financially, Marriage and Civilization: How Monogamy Made Us Human, Families Without Fathers: Fathers, Marriage, and Children in American Society, Family and Civilization și Fatherless America: Confronting Our Most Urgent Social Problem, autorii discută aspecte precum beneficiul social imens al căsătoriei, beneficiile individuale ale acesteia, importanța rolului tatălui în creșterea împreună cu mama a copiilor și importanța căsătoriei pentru reducerea ratei criminalității sau a altor comportamente aberante.
Aceste cărți ilustrează ideea că nu suntem o națiune formată din indivizi, ci una alcătuită din familii. Civilizațiile cresc și descresc bazându-se pe forța familiilor care le compun [26]. Când sunt prea multe familii slabe, destrămate, civilizația în cauză decade și intră în colaps [27]. Sexul ieftin exacerbează sau încurajează multe din bolile sociale prin slăbirea unităților familiale.
Textele citate mai sus detaliază sistematic importanța căsătoriei pentru civilizații și consecința asupra dezvoltării societății a prea multor familii slabe sau cupluri necăsătorite. Importanța familiilor puternice și legătura lor cu civilizația este deja bine-cunoscută. Istoricii, profesorii universitari preocupați de cercetarea dezvoltării umane și a familiei, precum și mulți oameni politici – fie ei de stânga sau de dreapta – sunt cu toții conștienți de aceste relații de cauzalitate.
O zonă specifică de interes care nu este încă bine cunoscută are legătură cu sexul ieftin, forța civilizației și stimulentul pe care îl primește bărbatul prin perspectiva sexului cu o femeie. În mod tradițional, marele stimulent pentru bărbat era clădit astfel: el dorea să atragă o femeie pentru a se putea căsători cu ea și pentru a putea face sex cu ea. Sexul ieftin invalidează acest stimulent.
Dr. Regnerus citează opinia lui Kathleen Vohs pe acest subiect:
„În zilele noastre, bărbații tineri pot evita drumul ocolit și obositor reprezentat de educație și perspectiva unei cariere ca să se califice pentru sex. Nu mai trebuie să se căsătorească și să accepte toate aceste costuri, inclusiv angajamentul de a-și împărți câștigurile de-o viață cu aleasa inimii și de a refuza toate celelalte femei. Partenerele de sex sunt acum disponibile fără toate aceste cerințe.” [28]
Dr. Regnerus a înțeles că „un lucru e limpede… sexul ieftin nu îi face pe bărbați mai productivi” [29]. În fond, sexul a fost și va fi mereu un factor de motivare pentru realizările bărbaților. Cum oamenii răspund la stimulente, sexul ieftin a înlăturat acest stimulent al bărbaților.
În mod semnificativ, Dr. Regnerus afirmă că „această teorie nu e una nouă” [30]. El îl citează pe Sigmund Freud în legătură cu problema descrisă: „Civilizațiile se clădesc pe scară largă pe energia sexuală care a fost blocată, s-a concentrat și s-a acumulat, iar apoi a fost redirecționată” [31]. Această afirmație face trimitere la teoria lui Freud despre sublimarea pulsiunii sexuale.
Teoria lui Freud a fost testată de către J. D. Unwin în studiul său Sex and Culture. Unwin a urmărit 86 de civilizații stinse și le-a testat din punctul de vedere al legăturii dintre permisivitatea sexuală și forța civilizației. Unwin a descoperit că fiecare astfel de civilizație moartă a cunoscut interdicții ale sexului premarital și extramarital în perioada ei de început și de creștere; când oportunitățile legate de relațiile sexuale s-au relaxat pentru a include sexul înainte și în afara căsătoriei, civilizațiile și-au pierdut din energie și au intrat în final în colaps [32].
Unwin ia în discuție interpretarea lui W.H.R. Rivers asupra sublimării pulsiunii sexuale: „Prin sublimare se înțelege procesul prin care o tendință instinctivă…, care în mod normal și-ar găsi manifestarea într-un comportament relativ indezirabil, își canalizează energia în altă direcție și ajunge să aibă o valoare socială pozitivă” [33]. Energia sexuală, când este canalizată în mod corect, conduce la realizări impresionante. Este convertită în mijloace productive pentru acea civilizație, iar această energie propulsează societatea, făcând-o să prospere.
Unwin citează analiza lui Freud asupra acestui proces:
„Credem că o anumită civilizație se clădește prin sacrificarea satisfacerii impulsurilor primitive, și aceasta se întâmplă într-o mare măsură prin recreare perpetuă, căci fiecare individ repetă sacrificiul plăcerilor instinctive pentru un bun comun. Pulsiunile sexuale sunt printre cele mai importante forțe instinctuale folosite astfel: ele sunt sublimate, cu alte cuvinte, energia lor este deturnată de la scopul sexual și direcționată către alte scopuri, care nu mai sunt de natură sexuală, ci sunt mai valoroase din punct de vedere social. [34]”
Unwin a coroborat aceste idei cu datele privind civilizațiile intrate în colaps, care au dispărut, și a tras concluzia că „limitarea oportunităților legate de sex trebuie privită ca sursa progresului cultural” [35].
Concluziile lui Unwin au fost împărtășite de Napoleon Hill, un autor care a urmat o cale foarte diferită de Unwin, dar care a ajuns totuși la aceeași destinație. În cartea sa Think and Grow Rich (De la idee la bani), Hill a urmărit cei mai bogați 500 de bărbați americani pentru a vedea dacă se pot găsi similitudini între ei astfel încât să se extragă esența secretului succesului lor. Printre alte lucruri, a observat că cei mai bogați oameni ai Americii aveau tabuuri morale și spirituale legate de sexul ieftin, inclusiv față de mulțumirea de sine [36]. A denumit acest fenomen „transformarea energiei sexuale”, și anume:
„Transformarea energiei sexuale implică un exercițiu de voință, cu siguranță, însă răsplata merită efortul. Dorința sexuală este înnăscută și naturală. Aceasta nu poate și nu trebuie ascunsă sau eliminată. În schimb, trebuie să i se dea un debușeu prin intermediul unor forme de expresie care îmbogățesc trupul, mintea și sufletul. Dacă nu are acest debușeu, dacă nu se transformă, va căuta să iasă la suprafață prin canale fizice și atât [37].”
Autocontrolul în privința energiei sexuale este cheia succesului. Această afirmație a fost coroborată cu un studiu longitudinal făcut la Universitatea Stanford, denumit „Testul bezelei: managementul autocontrolului” [38].
Controlul nașterilor și avortul au eliberat bărbații și femeile de autocontrolul necesar pentru a menține și propulsa civilizația. Din punct de vedere istoric, când aceste înfrânări s-au relaxat, civilizațiile au decăzut și apoi au dispărut cu totul [39]. Bărbații nu au mai avut nevoie să se maturizeze printr-o căsătorie pentru a avea acces la sex, iar o supraabundență de bărbați necăsătoriți în cadrul unei civilizații este toxică într-o foarte mare măsură.
În cartea sa Marriage and Civilization: How Monogamy Made Us Human, William Tucker explică faptul că factorul cel mai important cu rolul de creator al societății civile este căsătoria monogamă. Bărbații pot – mult mai mult ca femeile – să aibă un comportament violent sau criminal [40]. Cel mai mare element de contrapondere pentru un astfel de comportament nedorit este căsătoria stabilă cu o femeie și traiul alături de ea și de copiii lor.
Când bărbații nu au o femeie și copii dependenți de el, când nu sunt căsătoriți, aceiași bărbați care altfel cresc și se maturizează acum ratează să o facă [41]. Când bărbații nu sunt doriți sau bine primiți în propriile cămine, încep să plutească în derivă [42]. Dacă nu îi ține nimic legați nu vor simți niciun stimulent pentru a se maturiza și vor părăsi corabia [43]. Acești bărbați lăsați fără stimulente pentru procesul de maturizare au mâinile goale, iar mâinile goale sunt terenul de joacă al diavolului.
Contraceptivele i-au lăsat pe bărbați cu mâinile goale, le-a redus stimulentul care îi făcea să-ți dorească să realizeze ceva și au contribuit la declinul capacității lor de a-și găsi un loc de muncă [44]. Nu e doar vorba de o creștere dramatică a șomajului în rândul bărbaților, dar în America de azi există o rată mare a bărbaților care nu doresc să muncească de loc [45]. Ei nu sunt doar șomeri provizoriu, ci nu își caută de lucru pe termen lung [46]. Trist, dar adevărat, „odată ce un bărbat în floarea vârstei iese de pe piața muncii, există șansa – din ce în ce mai mare – să rămână fără o ocupație pentru o lungă perioadă de timp” [47]. Când un bărbat nu mai este în câmpul muncii „retragerea lui duce la destrămarea familiei, încurajează dependența, transformă «dizabilitatea» într-o alternativă viabilă de trai și face o rutină din susținerea financiară a bărbatului în plină forță de către femeie” [48].
Bărbații care nu lucrează, nemotivați, capabili să obțină sex ieftin, au mâinile legate. Toate acestea au fost facilitate de controlul nașterilor și avort. Baumeister și Vohs înțeleg acest fenomen astfel:
„Accesul pe scară largă al bărbaților la sex s-a realizat nu prin menținerea femeilor într-o condiție dependentă și dezavantajată economic, ci prin accesul acestora la diferite oportunități…Odată ce femeile au avut oportunități diverse legate de educație și bunăstare materială, nu au mai trebuit să aibă sexul ca armă [49].”
Oportunitățile pe care le oferă acum femeilor controlul nașterilor implică și sexul ieftin, care are un efect negativ asupra comportamentului bărbatului.
Aceleași oportunități ale controlului nașterilor au efecte negative și asupra femeilor. Contracepția și avortul, care duc la creșterea numărului de nașteri ilegitime, au crescut „povara de pe umerii femeii”; bărbații nu mai sunt obligați să se căsătorească cu femeile însărcinate, iar acestea duc costul sarcinii pe umerii lor într-un mod copleșitor [50] [51]. În mod ciudat, câștigul financiar al femeilor nu le face mai fericite, căci „femeile ai căror bărbați sunt cei care aduc banii în casă tind să fie mai fericite ca alte femei” [52]. Riscul unei sarcini s-a redus, au crescut realizările financiare și legate de educație, și totuși viața este acum „cu mai multe provocări din punctul de vedere al relațiilor de cuplu… calea către căsătorie – care rămâne încă un lucru pe care marea majoritate a femeilor și-l fixează ca scop în viață – durează mai mult și e împănată cu mai multe relații eșuate ca în trecut” [53]. De fapt, „structurile legate de întemeierea familiei, ritualurile despre poveștile de dragoste și căsătorie – cum să-ți dai întâlnire, îndrăgostirea, cu cine să te căsătorești, de ce și când – toate acestea au intrat în colaps” [54].
Creșterea numărului de parteneri sexuali și eșecul relațiilor au un efect negativ asupra femeilor. Pentru femeile cu 20 sau mai mulți parteneri sexuali de-a lungul vieții, s-au raportat rate mai mari ale depresiei, anxietății, infidelității, divorțului, BTS, fiind în general mai puțin fericite în viață [55]. Pe scurt, sexul ieftin și fără angajament nu le face pe femei fericite, așa cum se întâmplă în cazul bărbaților [56].
Într-o lucrare bine-cunoscută numită “The Paradox of Declining Female Happiness”, este vorba despre faptul că nu a fost niciodată o perioadă mai bună pentru condiția femeii, și totuși femeile sunt acum mai nefericite ca niciodată – atât în termeni absoluți, cât și în relație cu bărbații [57]. S-a pus următoarea întrebare: „Relevarea unui declin în starea de bine a femeii în relație cu bărbatul este de fapt o reflectare a constructelor sociale moderne care au făcut ca femeia să se simtă mai rău?” [58]
Expresia importantă aici o reprezintă constructele sociale. Un stâlp al gândirii liberale contemporane, cu precădere în disciplina academică a intersectionalității, este cel potrivit căruia societatea este un construct social arbitrar [59]. Nimic nu are sens în această lume. Tot ceea ce facem noi, ca societate, este să afirmăm perpetuarea puterii bărbaților albi, sănătoși, cisgeni, heterosexuali [60]. Modernitatea și liberalismul spun femeilor însă că toate aceste norme tradiționale legate de căsătorie, întâlniri amoroase, sexualitate și roluri de gen sunt complet arbitrare și fără sens; ele există exclusiv pentru a menține patriarhatul și autoritatea bărbatului asupra femeii.
Nisbet descrie principiile liberalismului în The Sociological Tradition, unde explică: „Obiectivul principal…este cel al eliberării: eliberarea individului de legăturile sociale vechi și a minții de tradițiile care o încătușează” [61]. Scopul este astfel de a emancipa femeile și a le desprinde de legăturile tradiționale ale căsătoriei și familiei, un scop care a fost atins cu succes, însă cu multiple efecte negative [62].
Poate că societatea nu este un construct social arbitrar. Poate că există un sens și un adevăr în obiceiurile sociale și în normele legate de relațiile de gen. Normele tradiționale legate de relațiile de gen există pentru că între bărbați și femei există diferențe, iar aceste diferențe sunt biologice, nu constructe sociale arbitrare [63].
Problemele pe care le-am atins aici reflectă mai mult o abordare la nivel micro a energiei unei civilizații și a decăderii acesteia. Făcând un pas înapoi, putem să ne lansăm într-o abordare la nivel macro și să discutăm problemele dintr-o perspectivă teoretică și filosofică.
Discuția reprezintă de fapt o dezbatere între două viziuni contrare asupra condiției umane. Poziția filosofică a liberalilor progresiști se numește meliorism. Meliorismul este termenul din epoca iluministă pentru progresism [64]. Trăsătura importantă a sa constă în caracterul intrinsec bun al omului, care este corupt de societate [65]. Există credința că omul s-a născut bun, iar răul și problemele apar datorită societății [66]. Reparând societatea – prin ajustarea normelor și standardelor – putem eradica problemele pe care ni le aduce ea [67]. Societatea e perfectibilă cu ajutorul unei cârpeli potrivite și nu este nimic care să nu-i stea în putere omului pentru a o îmbunătăți [68].
Conservatorii cred că problemele lumii nu vin din afară, iar omul nu s-a născut bun prin definiție [69]. Problemele vin în realitate din natura căzută și imperfectă a omului, și nicio cârpeală a societății nu poate eradica răul din ea [70]. Conservatorii cred în tradiția legii naturale [71]. Simplificând un pic, teoria legii naturale spune că Dumnezeu sau natura – fie că alegi să crezi în unul sau altul – a proiectat lumea supunând-o unei legi universale, nenegociabile și imuabile: legea naturală. Când omul alege să încalce legea aceasta, ajunge să decadă [72].
Pentru liberalul ce adoptă meliorismul, condiția umană este schimbătoare și putem să acționăm cum vrem asupra societății. Noi suntem cei care o putem forma și îmbunătăți. Pentru conservator condiția umană este tragică. Fie că ne place, fie că nu, lumea este într-un anume fel și există reguli pe care trebuie să le urmăm, iar dacă le ignorăm, ne prăbușim. Viața nu este dreaptă și trebuie să învățăm să facem față situației.
Putem folosi o metaforă simplă a proprietății imobiliare pentru a da o interpretare celor două viziuni conflictuale, cu societatea în rolul de proprietate. Liberalii cred că dețin proprietatea. Ei sunt liberi să-i aducă modificări după bunul plac întrucât sunt proprietarii ei. Conservatorii cred că nu ei sunt proprietarii, ci sunt doar chiriași. Contractul de închiriere a fost conceput cu mult înainte, nu poate fi schimbat și nici nu pot fi anulați sau amendați termenii din contract.
Contractul de închiriere al vieții are înscris faptul că civilizațiile intră în colaps când sunt satisfăcute cu ușurință dorințele sexuale, mai ales când e vorba de femei. Concluzia lui Unwin este una nefericită:
„Pierderea energiei sociale care apare ca o consecință firească după emanciparea femeii…se datorează nu atât emancipării ei, cât eliberării dorinței sexuale care o însoțește. În istoria umanității, nu există niciun exemplu de emancipare a femeii care să nu fie însoțit de eliberarea dorinței sexuale [73].”
Când sexul ieftin este ușor de obținut, societatea se destramă: „de îndată ce dorința sexuală a societății s-a extins, energia ei a scăzut și în final a dispărut” [74].
Indiferent de motiv, sexul ieftin și dorința sexuală extinsă în cazul femeilor duce la încălcarea legii naturale. Când acest lucru se întâmplă, ne prăbușim. După cum afirmă Russell Kirk: „Neagă un fapt, și acel fapt te va stăpâni.” [75]
Controlul nașterilor și, într-o măsură mai mică, avortul aduc cu sine distrugerea civilizației noastre. Este doar o chestiune de timp până când civilizația occidentală va intra în colaps. După teoria lui Unwin, trecerea Rubiconului se face în trei generații de când încep să se relaxeze normele privind satisfacerea dorinței sexuale [76].
Nu suntem diferiți de nicio altă civilizație de dinaintea noastră care a încălcat legea naturală sub acest aspect. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de modernitate și evoluția tehnologică care par să ne facă mai buni ca generațiile anterioare. Mai devreme sau mai târziu, civilizația occidentală așa cum o știm va intra în analele nefericite ale istoriei doar așa: ca istorie.
–
Bibliografie:
Akerlof, George A., Janet L. Yellen și Michael Katz. “An analysis of out-of-wedlock childbearing in the United States.” The Quarterly Journal of Economics 111, no. 2 (1996).
Akerlof, George A. și Janet L. Yellen. “New mothers, not married: technology shock, the demise of shotgun marriages, and the increase in out-of-wedlock-births.” The Brookings Institute, September 1, 1996.
Beauchamp, Andrew și Catherine R. Pakulak. “The Paradox of the Pill: Heterogeneous Effects of Oral Contraceptive Access.” Journal of Economic Inquiry 57, no. 2 (2015).
Blankenhorn, David. Fatherless America: Confronting Our Most Urgent Social Problem. New York, NY: Basic Books, 1995.
Eberstadt, Mary. Adam and Eve After the Pill: The Paradoxes of the Sexual Revolution. San Francisco, CA: Ignatius, 2012.
Eberstadt, Nicholas. Men Without Work: America’s Invisible Crisis. West Conshohoken, PA: Templeton Press, 2016.
George, Robert P. In Defense of Natural Law. New York, NY: Oxford University, 2001.
Hill, Napoleon. Think and Grow Rich. Shippensburg, PA: Sound Wisdom, 1937.
Kessler, Steven. “Understanding the Most Important Phrase in Social Justice.” The American Thinker, January 12, 2019.
Kessler, Steven. “An ‘Ever Better’ Constitution? Progressivism as Ideology and the U.S. Constitution.” The Voegelin View, September 30, 2018.
Kirk, Russell. “The Moral Imagination.” The Russell Kirk Center, May 31, 2007.
May, Elaine Tyler. America and the Pill: A History of Promise, Peril, and Liberation. New York, NY: Basic Books, 2010.
Mischell, Walter. The Marshmallow Test: Mastering Self-Control. San Francisco, CA: Bay Back Books, 2014.
Nisbet, Robert. The Sociological Tradition. New Brunswick, NJ: Transaction Books, 1966.
Popenoe, David. Families Without Fathers: Fathers, Marriage and Children in American Society. New Brunswick, NJ: Transaction, 2009.
Regnerus, Mark. Cheap Sex: The Transformation of Men, Marriage, and Monogamy. New York, NY: Oxford University, 2017.
Sax, Leonard. Why Gender Matters: What Parents and Teachers Need to Know About the Merging Science of Sex Differences. New York, NY: Harmony Books, 2005.
Stevenson, Betsey și Justin Wolfers. “The Paradox of Declining Female Happiness.” NBER Working Papers Series: National Bureau of Economic Research, 2009.
Tucker, William. Marriage and Civilization: How Monogamy Made Us Human. Washington, DC: Regnery Publishing, 2014.
Unwin, J.D. Sex and Culture. Oxford, England: Oxford University, 1934.
Waite, Linda și Maggie Gallagher. The Case for Marriage: Why Married People Are Happier, Healthier, and Better Off Financially. New York, NY: Random House, 2000.
Wilson, James. The Marriage Problem: How Our Culture Has Weakened Families. New York, NY: Perennial Publishers, 2002.
Zimmerman, Carl. Family and Civilization. Wilmington, DE: ISI Books, 1924.
Note:
[1] Nisbet, R. (1966). The Sociological Tradition. New Brunswick, NJ: Transaction Books. [2] Ibid. [3] Zimmerman, C. (1924). Family and Civilization. Wilmington, DE: ISI Books. [4] Wilson, J. (2002). The Marriage Problem: How Our Culture Has Weakened Families. New York, NY: Perennial Publishers. [5] Ibid. [6] Regnerus, M. (2017). Cheap Sex: The Transformation of Men, Marriage, and Monogamy. New York, NY: Oxford University. [7 ] Ibid. [8] Ibid. [9] Ibid. [10] Wilson, J. (2002). The Marriage Problem: How Our Culture Has Weakened Families. New York, NY: Perennial Publishers. [11] May, E. (2010). America + the pill. New York, NY: Basic Books. [12] Ibid. [13] Wilson, J. (2002). The Marriage Problem: How Our Culture Has Weakened Families. New York, NY: Perennial Publishers. [14] Beauchamp, A., & Pakulak, C. (2015). The paradox of the pill. Journal of Economic Inquiry. Retrieved from: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1111/ecin.12757 [15] Regnerus, M. (2017). Cheap Sex: The Transformation of Men, Marriage, and Monogamy. New York, NY: Oxford University. [16] Ibid. [17] Akerlof, G. & Yellen, J. (1996). “New mothers, not married: technology shock, the demise of shotgun marriages, and the increase in out-of-wedlock-births.” The Brookings Institute. [18] Ibid. [19] Ibid. [20] Ibid. [21] Ibid. [22] Ibid. [23] Ibid. [24] Ibid. [25] Ibid. [26] Zimmerman, C. (1924). Family and Civilization. Wilmington, DE: ISI Books. [27] Ibid. [28] Regnerus, M. (2017). Cheap Sex: The Transformation of Men, Marriage, and Monogamy. New York, NY: Oxford University. [29] Ibid. [30] Ibid. [31] Ibid. [32] Unwin, J.D. (1934). Sex and Culture. Oxford, England: Oxford University. [33] Ibid [34] Ibid. [35] Ibid. [36] Hill, N. (1937). Think and Grow Rich. Retrieved from: https://www.sacred-texts.com/nth/tgr/tgr16.htm [37] Hill, N. (1937). Think and Grow Rich. Retrieved from: https://www.sacred-texts.com/nth/tgr/tgr16.htm [38] Mischell, W. (2014). The Marshmallow Test: Mastering Self-Control. San Francisco, CA: Bay Back Books. [39] Unwin, J.D. (1934). Sex and Culture. Oxford, England: Oxford University. [40] Tucker, W. (2014). Marriage and Civilization: How Monogamy Made Us Human. Washington, DC: Regnery Publishing. [41] Popenoe, D. (2009. Families Without Fathers: Fathers, Marriage and Children in American Society. New Brunswick, NJ: Transaction. [42] Ibid. [43] Ibid. [44] Eberstadt, N. (2016). Men Without Work: America’s Invisible Crisis. West Conshohoken, PA: Templeton Press. [45] Ibid. [46] Ibid. [47] Ibid. [48] Ibid. [49] Regnerus, M. (2017). Cheap Sex: The Transformation of Men, Marriage, and Monogamy. New York, NY: Oxford University. [50] Akerlof, G. & Yellen, J. (1996). “New mothers, not married: technology shock, the demise of shotgun marriages, and the increase in out-of-wedlock-births.” The Brookings Institute. [51] Akerlof, G., Yellen, J., & Katz, M. (1996). “An analysis of out-of-wedlock childbearing in the United States.” The quarterly Journal of Economics, 111(2). [52] Eberstadt, M. (2012). Adam and Eve After the Pill: The Paradoxes of the Sexual Revolution. San Francisco, CA: Ignatius. [53] Regnerus, M. (2017). Cheap Sex: The Transformation of Men, Marriage, and Monogamy. New York, NY: Oxford University. [54] Ibid. [55] Ibid. [56] Ibid. [57] Stevenson, B., & Wolfers, J. (2009). “The paradox of declining female happiness.” NBER Working Papers Series: National Bureau of Economic Research. Descărcat de la: https://www.nber.org/papers/w14969.pdf [58] Ibid. [59] Steven Kessler, “Understanding the Most Important Phrase in Social Justice,” The American Thinker, January 12, 2019. [60] Ibid. [61] Nisbet, R. (1966). The Sociological Tradition. New Brunswick, NJ: Transaction. [62] Eberstadt, M. (2012). Adam and Eve After the Pill: The Paradoxes of the Sexual Revolution. San Francisco, CA: Ignatius. [63] Eberstadt, M. (2012). Adam and Eve After the Pill: The Paradoxes of the Sexual Revolution. San Francisco, CA: Ignatius; Wilson, J. (2002). The Marriage Problem: How Our Culture Has Weakened Families. New York, NY: Perennial Publishers; Sax, L. (2005). Why Gender Matters: What Parents and Teachers Need to Know About the Merging Science of Sex Differences. New York, NY: Harmony Books; Regnerus, M. (2017). Cheap Sex: The Transformation of Men, Marriage, and Monogamy. New York, NY: Oxford University. [64] Kesslers, S. (2018). “An ‘ever better’ constitution? Progressivism as ideology and the U.S. Constitution.” The Voegelin View. Descărcat de la: https://voegelinview.com/an-ever-better-constitution-progressivism-as-ideology-and-the-u-s-constitution/ [65] Ibid. [66] Ibid. [67] Ibid. [68] Ibid. [69] Ibid. [70] Ibid. [71] George, R. (2001). In Defense of Natural Law. New York, NY: Oxford University. [72] Ibid. [73] Unwin, J.D. (1934). Sex and Culture. Oxford, England: Oxford University. [74] Ibid. [75] Kirk, R. (1981). The moral imagination. The Russell Kirk Center. Descărcat de la: https://kirkcenter.org/imagination/the-moral-imagination/ [76] Unwin, J.D. (1934). Sex and Culture. Oxford, England: Oxford University.